Pescarusul alb: Constantin Chirita face in Pescarusul alb (dar si in celelalte romane din ciclul Trilogia in alb) un pariu literar interesant, construind personalitati accentuate multiple intr-un tip de fictiune (incadrabila in categoria larga a policier-ului), in care, de obicei, eroul este de fapt un super-erou, detectivul, cel care rezolva cazul. De ce alege Constantin Chirita sa schimbe cutumele? Intre argumentele posibile este si o hibridare a tehnicilor romanesti cu cele dramaturgice, a tensiunii specifice constructiilor cu enigma cu fiziologiile literare, care presupun o relaxare descriptiv-comportamentala.

Ingerul alb:

Detectivi, cazuri irezolvabile, rivalizand cu naratiunile marii literaturi politiste occidentale.

Atunci cand aparentele sunt greu vizibile!

Un caz interesant este volumul Ingerul alb, parte a Trilogiei in alb. Aici, doctorul Alexandru Tudor vine din celelalte doua carti ale seriei (Trandafirul alb si Pescarusul alb). Si vine cu tot cu aparatul de detectare a crimei, doar ca poposeste in complet alt cadru decat in romanele anterioare. Si nu doar atat: detectivul roman este insotit de alti specialisti de "faima mondiala": Achile Pommot, Larry L. King, Georges Graisset. Achile Pommot este evident o replica a personajului celebru de policier, Hercule Poirot, personajul care circula in multe dintre romanele semnate de Agatha Christie, dar si Poirot este rezultatul a doi predecesori, doi detectivi: Hercule Popeau (al scriitoarei Marie Belloc Lowndes) si Monsieur Poiret (al lui Frank Howel Evans), dar si cu ceva influente din Sherlock Holmes (al lui Arthur Conan Doyle). Asadar, identitatea detectivului creat de Chirita este o identitate literara multipla.

Trandafirul albTrilogiei in albPescarusul albIngerul Alb