Postumanismul

Post- si non-umanul nu sunt singurele paradigme care sa se discute la noi fara ca principalele volume dedicate lor sa se fi tradus in romaneste. Se intampla la fel cu stiintele umaniste digitale, cu world literature sau cu antropocenul. Este cu atat mai important efortul unor publicatii precum Post/h/um. Jurnal de studii (post)umaniste sau al unor cercetatori precum cei reuniti in volumul de fata de a oferi atat traducerea, descrierea, cat si analiza lor critica. Metabolizate inegal, bibliografiile straine ale postumanului ajung astfel la publicul romanesc intr-o formula densa, care intersecteaza perspectivele unor cercetatori cu parcursuri, lecturi si autoritate academica diferite. Rezultatul este prima contributie autohtona consistenta la dezbaterea postumana. – Mihaela Ursa

Mi se pare din ce in ce mai greu sa scrii in acelasi timp relevant, autonom fata de orice terminologie stiintifica ineluctabil secesionista si – cum sa spun – carnal despre ce se petrece cu lumea, astazi. Antologia coordonata de Alex Ciorogar (scoala de la Cluj, vor spune unii cu o grimasa) propune unul dintre modurile de existenta a lui a fi, astazi: post-uman/ismul. Avem aici concept, timp, carne – ramane doar sa recunoastem, macar din cand in cand, cate un chip care ne apare in oglinda atunci cand ni se intampla sa dam nas in nas cu ea. – Alexandru Matei

Dedicat postumanismului, grupajul de fata ar putea cataliza o discutie importanta si necesara pentru stiintele umaniste de la noi. Volumul ar putea deveni, repet, la fel de seminal si influent precum celebrul numar 1-2/1986 al Caietelor critice dedicat postmodernismului. De data aceasta, in ipoteza in care se va produce (si sunt semnale incurajatoare in acest sens), dezbaterea va avea loc in timp real, pe deplin sincronizata cu ampla discutie care tocmai are loc in Occident, fara intarzierea de aproape un deceniu cu care s-a produs aceea despre postmodernism. – Radu Vancu