Mă gândesc să-i pun capăt

Un thriller psihologic surprinzator despre cea mai complicata dintre relatiile pe care le putem avea: cea cu noi insine.

Jake. Iubita lui. Impreuna, si totusi fiecare singur. O masina. Un drum de tara interminabil, labirintic, nefast. Un monolog plin de angoase si de intrebari existentiale. Noapte. Frig. O ferma izolata. Parintii lui. Un Apelant misterios. Frici si indoieli nerostite. Tensiune crescanda. Un om de serviciu. Furtuni de zapada si crize declansate de ganduri ce nu-ti dau pace. O scoala veche. Coridoare straniu de pustii, pe care parca le cunosti dintr-o alta viata. Fuga. Iarasi fuga. Alegeri imposibile. Ciclicitate. Sfarsit.

Ca o piesa de teatru aproape muta, cartea lui IAIN REID te absoarbe in valtoarea bizareriilor si a enigmelor ei, pentru ca apoi sa te arunce afara tot neinitiat. La final esti si mai debusolat, si mai contrariat decat la inceput. Rememorarile naratoarei si dialogul paralel al celor doua instante straine care vorbesc parca dintr-un viitor deja intamplat alcatuiesc intriga desfasurata in mai putin de douazeci si patru de ore. Douazeci si patru de ore fatale.

• Unul dintre cele mai bune romane de debut pe care le-am citit vreodată. Iain Reid a plăsmuit o carte mică în dimensiuni, dar feroce în conținut, al cărei suspans continuu crește și tot crește până la ultimele pagini, dezvăluind un final vizionar și chinuitor.

  Scott Heim

• Un roman în stil gotic modern și captivant, care se instalează negreșit drept în inima genului horror. Reid construiește tensiunea așa cum Edgar Allan Poe își construiește zidurile din cărămidă de la subsol.

  Wayne Grady

• O carte intensă, plină de suspans, scrisă cu măiestrie, care te consumă la foc mic și care te va bântui și după ce o vei termina de citit. Reid a găsit o metodă de a ne împrospăta vechile frici.

  The Los Angeles Review of Books

• Un roman savuros de bulversant, pe care nu știi unde să-l încadrezi. Este inteligent și îi face pe cititori să rămână în priză până la final.

  Vancouver Sun