Genurile muzicii - Ideea unei antropologii arhetipale

”Genurile muzicii sunt ca genurile oamenilor. insa cum doar oamenilor le revine a fi intrupati in femei sau barbati, muzica le reintrupeaza pe ambele travestindu-le metaforic in cantec si dans. Inventate de oameni dupa propriul chip si asemanare, genurile muzicii pastreaza in genele lor insemnele celor doua arhetipuri de dinaintea tuturor celorlalte. Le confera o identitate stilistica, le innobileaza cu o demnitate canonica si printr-o indelungata uzanta le inventeaza memoria propriei lor istorii. De abia in muzica femininul isi releva esenta prin invizibilitatea nocturna a vocii cantate, iar masculinul se destainuie prin vizibilitatea diurna a corpului in miscare. Ca si la oameni, ambele genuri ale muzicii sunt semne sacre ale vietii, imprastiate cu darnicie, insa ascunse cu grija in fiecare din sumedenia de rase si specii mari si mici ale lumii sonore ‒ coral si simfonie, misa si lied, cvartet si opera, balet si rock’n’roll, uvertura si preludiu, ragtime si oratoriu, arie, concert instrumental si multe altele. Doar astfel, prin propriile ei genuri, muzica ajunge sa comunice oamenilor, convocandu-i sa participe la tot atatea specii de experiente si atragandu-i spre regasire in inefabilul sonoritatii vii.” (Oleg Garaz)