Temeiurile duhovnicesti ale vietii

Temeiurile duhovnicesti ale vietii - un catehism altfel

Personaj insolit si cel mai original filozof al Rusiei, Vladimir Soloviov a marcat decisiv gandirea filozofica si teologica a secolului XX. Din „mantaua” lui au iesit intr-un fel sau altul toti marii ganditori teologici ai filozofiei religioase ruse de dupa 1900. Punctul de plecare al gandirii sale e demascarea profetica a reductionismelor mutilante de tot felul, atat cele ale gandirii pozitiviste si umaniste, cat si ale „crestinismelor” abstracte si dogmatice. Acestora le-a opus vizionar un crestinism integral si solidar, regandit filozofic in temeiurile lui biblice, dogmatice si sacramentale. Filozofia religioasa a lui Soloviov e astfel o ampla si unica in felul ei apologie filozofica a crestinismului Bisericii lui Hristos. La numai 31 de ani, Soloviov publica in Temeiurile duhovnicesti ale vietii un excelent catehism al unei Ortodoxii integrale. Crezul, dogmele si Tainele Bisericii sunt inserate aici in dinamica concreta a vietii atat individuale, cat si sociale a crestinilor chemati sa realizeze ascetic, prin rugaciune, mila si postire (credinta, iubire si speranta), si activ in Biserica, stat si popor, relatia autentica dintre Dumnezeu, semeni si natura. Astfel, crestinii transforma haosul aparut prin egoism, izolare si dezbinare in cosmosul armoniei pasnice a ratiunii si iubirii altruiste, iar Imparatia lui Dumnezeu prefigurata in dogmele, ierarhia si Tainele Bisericii se realizeaza drept Adevarul, Calea si Viata lumii. Spre deosebire de catehismele obisnuite, limitate la descrierea unei vieti religios-duhovnicesti ortodoxe confesionale, distincte si separate de viata lumii, catehismul filozofic vizionar si perfect actual al lui Vladimir Soloviov demonstreaza felul in care adevarata Ortodoxie ofera in Dumnezeu temeiurile duhovnicesti ale vietii integrale a oamenilor in toate dimensiunile ei autentice.

Catehismul unui filozof si actualitatea lui (diac. Ioan I. Ica jr) • Temeiurile duhovnicesti ale vietii (1882–1884, 1897)

Prefata (editia a III-a) • Cuvant-inainte

Partea I. Introducere. Despre natura, despre moarte, despre pacat, despre lege si despre har

I. Despre rugaciune

II. Despre jertfa si mila

III. Despre postire

Partea a II-a

I. Despre crestinism: • 1. „Lumea in rau zace” (1 Ioan 5, 19) • 2. Sensul lumii (Ioan 1, 1–3) • 3. „In El era viata si viata era lumina oamenilor” (Ioan 1, 14) • 4. „Iar lumina lumineaza in intuneric si intunericul n-a cuprins-o” (Ioan 1, 5) • 5. Revelarea sensului universal al lumii (Logosului) in Hristos (Ioan 1, 14; 1 Ioan 4) • 6. Fiinta Tainelor crestine

II. Despre Biserica

III. Despre statul si societatea crestine

Incheiere. Chipul lui Hristos ca verificare a constiintei

Decaderea viziunii medievale despre lume (1891) • Doua autoprezentari (1887, 1892) • Doua scrisori de sfarsit (mai–iunie 1896, ian. 1898)