Portretul oval

La publicarea originala a „Misterului lui Marie Rogęt” notele anexate acum au fost considerate a nu fi necesare, dar trecerea a catorva ani de la tragedia pe care se bazeaza povestea face potrivita adaugarea lor si, de asemenea, a catorva cuvinte care sa explice scopul general. O tanara fata, Mary Cecilia Rogers, a fost ucisa in apropiere de New York; si, cu toate ca moartea ei a creat o agitatie intensa si indelungata, misterul a ramas nerezolvat pana la momentul in care prezenta lucrare a fost scrisa si publicata (noiembrie 1842). In ea, sub pretextul ca relateaza soarta unei grisette pariziene, autorul a urmat in cel mai mic detaliu faptele esentiale, o data cu cele neesentiale si paralele, ale adevaratei ucideri a lui Mary Rogers. Astfel, toate argumentele fondate pe fictiune sunt aplicabile adevarului – si investigarea adevarului a fost scopul. „Misterul lui Marie Rogęt” a fost scris la distanta de scena atrocitatii si fara alte mijloace de investigatie decat ziarele pe care autorul si le-a permis. Astfel, scriitorului i-au lipsit multe dintre lucrurile de care s-ar fi putut folosi daca ar fi fost aproape si ar fi vizitat acele locuri. Nu ar fi nepotrivit, totusi, sa notati ca marturiile a doua persoane (una dintre ele fiind Madame Deluc din povestire) facute la perioade diferite, la mult timp dupa publicarea acestei lucrari, au confirmat pe de-a intregul, nu doar concluzia generala, ci absolut toate detaliile ipotetice principale prin care s-a obtinut aceasta concluzie.

• A patra lucrare din seria Black cat. O colectie de nuvele dintre care amintim Misterul lui Marie Rogęt

  O urmare la „Crimele din Strada Morgue”.

• ...si, intr-adevar, cel ce privea portretul vorbea cu voce scazuta despre asemanarea lui, ca despre o mare minune si o dovada a priceperii pictorului la fel de mare precum dragostea profunda pentru cea pe care o pictase atat de bine. Dar dupa o vreme, cand munca sa se apropia de sfarsit, nimeni nu a mai fost lasat sa intre in turn, pentru ca pictorul devenise tot mai cuprins de ardoarea operei lui si abia daca isi mai lua ochii de la panza, chiar si pentru a privi chipul sotiei sale. si el nu vedea ca nuantele pe care le intindea pe panza erau desenate dupa obrajii celei care statea langa el

  Portretul oval