Ferestre vesele, ferestre triste

Niciun poem gratuit – in stilul vechilor maestri niponi. Sunt adunate in aceasta carte poeme conditionate de experiente semnificative intr-o mitologie personala. (Dan Verona)Ada Sofineti poate fi intalnita acum pe cele mai neasteptate meridiane, strabatand locuri bine-cuvantate de Dumnezeu, unde istoria pare sa-si piarda gravitatia sau, dimpotriva, locuri contaminate de „rautatea zilei“, locuri ale haosului si ruinei in care umanitatea, amnezica, nu-si mai afla identitatea. Din cand in cand i se pot citi traseele, escalele dupa poemele lasate in urma: Montreal, New York, Chicago, Orlando, San Francisco, LA, Beirut, Damasc, Delhi, Colombo, Mumbai, Belgrad, Viena. La Tel Aviv, in vecinatatea parintilor, se inscrie la cursurile Universitatii Tel Aviv, urmand si cursuri speciale de ebraica. La Universitatea „Saint Louis“ din Ma-drid o gasim studiind, un semestru, spaniola. Intr-un tarziu, se aseaza in Cipru, la Nicosia. Aici isi ia licenta („Cum laudae“) in Stiinte Sociale, cu accent pe psihologie si urmeaza cursurile de masterat in Sociologie Aplicata. Ciprul devine deodata resedinta spre care, demult, fara sa stie, se indreptau toate drumurile sale, intr-o ingenioasa conspiratie a dragostei. Sim¬¬te ca aici este locul fagaduit de destin. Aici isi in-che¬ie studiile, aici isi gaseste dragostea.