Robinson Crusoe

Robinson Crusoe, ignorand sfatul parintilor, acela de a-si termina studiile si de a deveni avocat, se imbarca pe un vas care merge spre coastele Africii, dar ajunge …negustor. Sporindu-si veniturile ( e mare proprietar de pamant ) si simtind lipsa bratelor de munca, se gandeste ca cea mai rentabila ocupatie ar fi comertul cu sclavi negri. O furtuna insa, in apropierea insulelor Barbados, a facut sa fie singurul supravietuitor pe o insula pustie.

Din acest moment, „neavand nici ce manca, nici unde se adaposti, nici haine, nici arme, fara nicio speranta de ajutor”, incepu marea lui aventura, aceea de a trai. Dupa incercari repetate, ajutat de iscusinta mintii si de fortele bratelor, Robinson Crusoe isi va amenaja un adapost si-l va umple cu toate cele necesare traiului. Timp de 23 de ani, de cand se afla pe „Insula Disperarii” traise fara teama si parca in afara timpului. Dar iata ca, intr-o zi, descopera un lucru cutremurator: Nu departe de locul unde isi ducea existenta venisera cateva barci cu canibali pentru a se delecta cu friptura de om, acesta apartinand unui trib invins. De-acum incolo, eroul nostru nu-si mai gasea linistea, gandindu-se cum sa-i salveze pe cei destinati jertfei. Dupa un plan bine chibzuit, reuseste sa scape pe cativa din ghearele mortii, acestia devenindu-i supusi credinciosi. Dintre ei, figura lui Vineri, numit, desigur, dupa ziua saptamanii in care a fost eliberat, se detaseaza prin pitoresc. Robinson il va invata engleza si-l va converti la crestinism, iar Vineri il va invata sa supravietuiasca pe o insula pustie. Se va apropia si momentul mult asteptat, parasirea insulei. Salvand pe capitanul unui vas englezesc al carui echipaj se razvratise, acesta, dupa inabusirea revoltei, isi tine promisiunea, Robinson Crusoe, imbarcandu-se la 19 decembrie 1686. Dupa consumarea altor episoade, in sfarsit, ajunge in Anglia, dupa o absenta de 35 de ani. Deoarece „amintirea coloniei pe care o lasasein urma nu-l slabea nicio clipa, acolo se gandea ziua si noaptea”. Hotaraste sa revada insula, dar nu este incantat de situatia pe care o gaseste, pentru ca razvratitii de pe vas, care fusesera debarcati, se dusmaneau si, impartiti in tabere, distrusesera in mare parte munca lui. Dorul de pribegie insa nu i s-a stins si, la varsta de 62 de ani, se pregateste pentru „o calatorie mai lunga”. Editie bilingva romana – engleza.