Demonologia Basmului Popular Romanesc. Motivul Zmeului

A aborda „mitogenul zmeului”, un motiv printre multe altele din basmul romanesc, dintr-un unghi aflat „intre fenomenologie si hermeneutica”, in intentia unei posibile intoarceri in timp, deci ca istorie „inversa” sau, cum precizeaza autorul, Petru Adrian Danciu, ca moment in ordinea „arheologiei spirituale”, ne pune in fata unui „obiect cultural” a carui situare in actualitate este posibila numai prin actul lecturii, dar este raportabila, cand se urmareste aceasta, ca in studiul de fata, si la un originar aproximat nu fara aportul intuitiei operante, in anumite limite, in zona istoriei religiilor si, mai larg, a mentalitatilor. Rezulta, astfel, un construct ce ne apropie nu doar de o suprafata limitat tematica, ci si de complexitatea dinamicii campurilor mitice si religioase aflate in atingere, cu finalitate in statornicirea credintelor, riturilor si a desfasurarilor mentalitatii in geografia Daciei dupa retragerea aureliana, pe durata primirii si adaptarii crestinismului. Dar fiindca ne aflam la contactul cu o realitate spirituala care nu s-a supus si nu se va supune niciodata destructurarii

intr-un regim absolut, definitiv si imprescriptibil, apreciem demersul ca fiind plasat, deci, pe terenul mai amplu si mai permisiv al culturii, sub acele auspicii putand fi oricand deschise prin functia unui „cod enciclopedic” (in formularea lui Umberto Eco). – Mircea BRAGA