Prizonier in vidul poeziei

„Nicolae Sandu este vranceanul legat genetic de mioritism, fapt care determina atmosfera generala de nuntire, viata aparand ca o mireasa, iar rostirea poetica drept un ceremonial al «ermeticului dor»: In care viata, in care moarte Sunt daruite ermeticului dor Pamant trudit de Dumnezeu in palma Ce creste plange marul oprit. E o permanenta nastere spre univers, sustinuta de o continua miscare spre patria poeziei, caci poetul se considera «cel imbatat de cuvinte/ cel mostenit de cuvinte»”. Mihai Cimpoi „Privindu-ne de departe, ca si cum ar fi ajuns la capatul acelor teme, Nicolae Sandu compune elegii de un lirism stravechi.” Florin Muscalu „...Poetul Nicolae Sandu scrie o poezie asezata sub steaua de foc a luciditatii, o poezie care (totusi) nu respinge detaliul in favoarea esentei. El reuseste – aproape epic – sa creeze o reala atmosfera lirica, sa inchege un mod propriu care dezvaluie o sensibilitate, o complexitate sufleteasca perceptibile si implicit credibile...” Victor Sterom