Sportivi pe divan

Sportivi pe divan. O abordare psihodinamica

Aceasta carte ne conduce intr‑un circuit impecabil si profund al tuturor aspectelor stiintifice ale sportului, luand in considerare implicatiile sale psihice si emotionale atat la nivelul sportivilor, cat si la cel al relatiilor acestora cu antrenorii, arbitrii, suporterii si publicul larg. La ambele niveluri poate aparea exprimarea unor aspecte inconstiente care pot, de asemenea, sa fie intelese, si pe care autorul le explica in aceasta carte si le ilustreaza cu nenumarate si relevante exemple din lumea sportului. Pornind de la cunoscuta zicala Mens sana in corpore sano, Ricardo Rubinstein prezinta cu deosebita pricepere influenta pe care mintea, cu toata complexitatea ei surprinzatoare, o are asupra realizarilor fizice ale jucatorilor si repercusiunile si ecourile acestui fapt in intreaga lume a sportului.

Ricardo A. Rubinstein este psihiatru si psihanalist formator in cadrul Asociatiei Psihanalitice din Argentina. A publicat numeroase lucrari de psihanaliza aplicata la domeniul sportului si conduce Sportmind, un centru care ofera consultanta atletilor si echipelor de sportivi.

Cuprins:

Cuvant‑inainte de Horacio Pagani

Prolog de Laura Orsi

Introducere

Capitolul 1. Cultura si sportul

Capitolul 2. Miscarea

Capitolul 3. Jocul

Capitolul 4. Competitia

Capitolul 5. Transferul

Capitolul 6. Presiunile

Capitolul 7. Idealurile

Capitolul 8. Accidentarile

Lecturi recomandate

• Un jucator profesionist de tenis afirma ca, atunci cand are un adversar pe care il uraste, el isi elibereaza toata agresivitatea competitionala; insa, cand are sentimente prietenesti fata de un adversar, i se face mila de acesta sau il considera inferior si astfel ii este imposibil sa castige. Analizand situatia in profunzime, am aflat ca are un frate cu dizabilitati pe care l‑a ajutat mereu si pe care il iubeste foarte mult. Am presupus ca atunci cand se confrunta cu un egal (un frate), acest aspect al complexului fratern inconstient se reactiveaza si, drept urmare, il impiedica sa isi elibereze agresivitatea necesara pentru a castiga.

  Ricardo A. Rubinstein

• Fotbalul permite adultului sa continue sa se joace si sa fie copil, Maradona fiind exemplul cel mai semnificativ. Pustii [din Argentina] jucau fotbal in mod spontan in padocuri, fara antrenori, spre deosebire de scolile englezesti. Acolo, in padocuri, fiind atat de multi jucatori intr‑un spatiu atat de limitat, singurul mod de a pastra mingea era cu ajutorul [driblingului lui Maradona, numit] gambeta.

  Ricardo A. Rubinstein