De fiecare data inainte ca Hristos sa vindece pe cineva, il intreba pe omul respectiv daca crede. Si doar daca acela credea facea minunea Lui. Evanghelia spune ca in locurile Sale natale, la Nazaret, Hristos nu putea face minuni, fiindca locuitorii de acolo Il cunosteau de mic copil si nu credeau in El. Si se mira de necredinta lor (Marcu 6, 6). Vedeti deci ca conditia necesara pentru ca omul sa primeasca harul si sa scape de boala este credinta. De ce? Pentru ca de fiecare data cand se intampla o minune lucreaza Sfantul Duh si pentru ca omul sa primeasca Duhul Sfant e nevoie de inima deschisa, si inima este deschisa de credinta. Dupa cum pentru captarea undelor radio e nevoie neaparat de antena, la fel si pentru primirea harului dumnezeiesc este nevoie de o inima curata si plina de credinta. Domnul nu impune nimanui harul Sau. Domnul cere credinta, nadejde si dragoste, si doar atunci da harul Lui, cand inima omului, prin credinta, se deschide in fata Sa. Acest lucru este mare taina si aceasta taina se petrecea de fiecare data cand Hristos facea minuni. Domnul le spunea ucenicilor Lui: Cel ce va crede si se va boteza se va mantui; iar cel ce nu va crede se va osandi (Marcu 16, 16). Acest lucru este foarte important. Vedeti, doar cel ce crede se va mantui, pe cand cel ce nu crede va fi osandit.