Sunt mai multe determinari sub care substanta vietii dev ine epica... Un impuls interior, greu de stapanit, de asumare a evenimentelor si a experientei pi-in cuvant; nevoia de a retrai filtrand afectiv si prin amintire, aceleasi evenimente, necesitatea interioara de a comunica asa cum nu se poate comunica direct; cautarea unei alte cai de acces la esentele lumii... O proza epica transcrie realitatea sedimentata intr-o constiinta, experienta si intelepciunea I ucrurilor care, noua, celor mai multi, fie ne scapa, fie nu-i gasim expresia cea mai convingatoare. Aceasta carte s-a nascut sub astfel de „premise". Scrisa mai mult cu sufletul, dar si cu inteligenta unui mod de a privi viata. Este o proza care vibreaza de sensibilitatea feminina si selectivitatea unui ochi delicat, a unei perceptii primordial poetice asupra lumii. Amintirea devine resortul principal al acestui epos, menit sa restituie imagini vechi, prin intermediul destainuirii.

Compus ca un jurnal literaturizat, romanul Florinei Mamina este expresia unei trairi afective care a pastrat intacta alcatuirea sa romantica, insetata de frumos si duiosie, careia visul i-a ramas dimensiunea salvatoare, in sens umansi chiar existential.
Profesor-doctor Bianca Osnaga Fragment: