Nadia. Fata care nu putea sta locului nicio clipa

Nadia Comaneci. In Dictionarul Explicativ al limbii romane, in dreptul cuvantului PERFECTIUNE, ar trebui sa fie poza Nadiei.

Bogata limba romana este prea saraca, atunci cand vrem sa sapam dupa cuvinte care s-o cuprinda pe Nadia. Nu ne ramane decat sa ne lasam in voia simtamintelor si gandurilor care ne invaluie atunci cand auzim sau ii rostim numele. Despre copila care, candva, a impartit gimnastica in doua perioade, „inainte si dupa Nadia”, nu se vorbeste, ci se simte.

In plus, despre Nadia se mai citeste aceasta prima carte ilustrata, in care personajele principale sunt Nadia Comaneci, Jocurile Olimpice si Zecele perfect.

Pentru parinti, in special pentru mamicile nostagice, aceasta carte este o re-amintire din copilarie; probabil ca nu exista pe lume o copila care sa nu se fi visat Nadia, macar o data, in timp ce sarea pe bordura unui trotuar sau se legana pe bara de batut covoare, din spatele blocului.

Pentru cei mici, cartea este o poveste despre o copila ambitioasa, care nu putea sta locului nicio clipa si care nu a facut altceva decat sa-si urmeze visul.

Este posibil ca Nadia sa reuseasca sa sadeasca in inima copiilor mandria de a fi roman, ambitia de a lupta pentru visele lor, dragostea pentru sport, precum si certitudinea ca nimic nu se poate obtine fara ambitie si fara munca.

Exact cum a reusit cu parintii lor.