Manualul cavalerului fericirii

M-am indepartat alergand cu dorinta de a ma ascunde departe de strada-cascada de oameni unde larma pasilor si a vocilor venite de pretutindeni te escaladau si te faceau, cel putin pe moment, sa te simti strivit de o greutate nemiloasa. Straduta retrasa pe care am inceput sa tes pasi si pe care m-am strecurat precum un soricel de biblioteca ce vrea sa scape de o pisica maniaca este atat de stramta incat mai mult de un om nu ar putea intra pe ea. Daca ar fi doi prieteni, unul ar trebui sa se sacrifice pentru a-i da celuilalt intaietate. Pe jos, pavajul cu pietre cubice este ros de timp si sculptat de miliardele de pasi.