Poezii

CUPRINS:

POEZII (1905)

• Rugaciune • Plugarii • Noi • Oltul • Casa noasta • Apostolul • Dascalul • Dascalita • Batrani • Reintors • Departe • Dorinta • Zadarnic • In codru • Dimineata • Pe inserate • De la noi • Cantaretilor de la oras • Sara • Lautarul • A murit • La groapa lui Laie • Pribeag • Pace • Parasiti • Toamna • Copiilor (I-II) • Parasit • Invins • Clacasii • Asteptare

NE CHEAMA PAMANTUL (1909)

• Fecunditas • Prapastie • Cantecele mele • Cosasul • De demult • Colinda • Un om • Graiul panii • In munti • Prima lux • Cantorul Cimpoi • Strainul • Mi-a batut un mos la poarta... • Scrisoare • Acasa • Esti singura • Cantece (I-VI)

DIN UMBRA ZIDURILOR (1913)

• Revedere
• Din umbra zidurilor: Oaspe vechi • Agonie • Paris (I) • Ziua (II) • Notre Dame (III) • Mama • Masuta mea • Oameni
• Canta apele: La mal • Lacul • Eu stau la mal • Gandeste-te
• Coarde vechi: Doina • Voi veniti cu mine • Inima • Stramosii... • Carmen laboris • Eu stiu un basm
• Clipe: • Trage-ti oblonul • Cantecele mele • Poetul • Mi-am facut un cantec • Singuratate • Coboara toamna • O lacrima • Cum zbori cu trenul

CANTECE FARA TARA (1916)

• Fara tara • Asteptare • Pajurei cu doua capete • Apostolul • Aducerile-aminte • Pribeag

DIN LARG. Poeme postume (1939)

• Din larg • Profetul • Stejarul • Pace
• Razboi: De profundis • Poveste veche • Afara trece moartea
• Noi: • Vita nuova • Muntii • Asteptare • O ramura intarziata • Apus
• Astazi: Am fost • Post bellum • Karlsbad • Canta moartea
• In sat: Cantecul camasii (Fragment) • In mine cateodata • Trecea un om • Bisericuta din Albac • Vant de seara • In tintirim

Tabel cronologic • Repere critice

• Goga a creat un univers artistic atat de autentic si de original, cu un stil atat de propriu si de distinct, incat ramai vreme indelungata obsedat si vrajit de gandurile si sentimentele noi, de peisajul social inedit, de timbrul fascinant, de culorile vii si naturale ca ale curcubeului. Dinamic si aprins de cele mai multe ori, versul lui Goga are alte dati o sobrietate clasica, o voita saracie de culoare si sonuri, ramanand maret in simplitatea lui ca stancile muntilor.

  Ion Dodu Balan