Povestea cafelei turcesti

Exista un proverb turcesc care spune: «O ceasca de cafea nu se uita vreme de 40 de ani». Conteaza oare daca o bei in Istanbul sau in Constanta? Cuvintele «40 de ani» si «nu se uita» sunt cele care conteaza, dar, indiferent unde ne este servita cafeaua, intotdeauna inseamna acelasi lucru: Ziyade olsun, ferah kahveleriniz olsun, adica «Fie sa aduca prosperitate, iar motivul pentru o noua ceasca sa fi e o sarbatorire placuta». Cafeaua si cultura cafelei au patruns in tinuturile otomane mai intai prin intermediul arabilor, al dervisilor si al proprietarilor de cafenele, apoi s-au raspandit in lumea intreaga, mai ales in tarile europene. Cafeaua a devenit astfel o marfa de comert international nemilos. Daca la inceput a fost un «produs scump si o bautura scumpa», s-a transformat intr-o placere noua si «inofensiva» care a inlocuit vechile obiceiuri si, desi supusa prohibitiei religioase si politice, a capatat o insemnatate uriasa din toate punctele de vedere.

M. Sabri Koz