Daca omul are o chemare in viata, aceasta este sa creeze, sa lase ceva in urma lui, sa adauge ceva lumii, s-o innoiasca, s-o imbogateasca. (Liviu Rusu) Afirmand o conceptie si o atitudine activiste, dinamice, Liviu Rusu a adus prin toate scrierile sale o contributie importanta la dezvoltarea axiologiei romanesti. Ceea ce a definit dintotdeauna scrisul sau a fost exprimarea clara si rigoarea metodologica. Idee insemna pentru Liviu Rusu o dezbatere ampla si nuantata la palierele diverse ale gandirii, persuasiune, fervoare si dictiune, care fascinau in scrieri, in discutii ocazionale sau organizate si deopotriva in salile de curs. Era profesorul care avea pasiunea valorii si adevarului, in numele carora isi punea la contributie inzestrarile de retor, pedagog si exeget, patetismul, care captivau in demonstrarea fiecarei afirmatii, reprezentand pentru noi, generatia anilor 60 ai secolului trecut, cum de altfel si mai inainte pentru generatia cerchistilor, in cuvintele lui Stefan Aug. Doinas, profilul unui „intelectual dornic de solul unor intemeieri critice, tribun pledand inflacarat pentru adevar si valoare, pentru valoarea adevarului, pentru singurul adevar care este cel al valorii…”. Vitam impendere vero – acesta a fost principiul existential al lui Liviu Rusu. (Vasile Voia)