Actul de imagine

Horst Bredekamp-Actul-de-imagine. Prelegeri „Adorno”, Frankfurt, 2007 -:De la cearta bizantina din jurul imaginilor si de la iconoclasmul miscarilor protestante, reflectia asupra statutului imaginii n-a mai atins niciodata o asemenea intensitate ca in ultimele decenii.Horst Bredekamp, unul dintre cei mai importanti istorici de arta contemporani, incearca sa afle de ce se discuta azi cu atata inversunare despre conceptul si valoarea imaginilor, despre puterea si neputinta lor.La prima vedere, explozia dezbaterilor care au in centrul lor imaginea se explica prin triumful incontestabil al vizualului in aproape toate domeniile vietii. Mai putin evident e insa urmatorul paradox: imaginile, in calitate de artefacte create de om, nu au viata proprie, dar dezvolta adesea o prezenta care le permite sa fie mai mult decat simpla materie neinsufletita. E vorba, in termenii lui Bredekamp, despre „o forta latenta, situata in artefactul insusi, susceptibila sa treaca, incontrolabil, de la forma posibilitatii la forma actiunii si sa-l confrunte pe cel care priveste sau atinge cu o alteritate pe care el nu o stapaneste si care, dimpotriva, il poate inrobi“. Pornind de la aceasta capacitate paradoxala, Bredekamp formuleaza o teorie a actului de imagine (inspirata de teoria a actelor de vorbire din lingvistica lui Searle si a lui Austin) si analizeaza impactul vital al imaginilor sub trei aspecte: ca insufletire a imaginii (actul de imagine schematic), ca inlocuire reciproca a corpului si a imaginii (actul de imagine substitutiv) si ca activitate autonoma a formei (actul de imagine intrinsec).Studiul de fata reprezinta versiunea extinsa a prelegerilor sustinute de Horst Bredekamp la Frankfurt, in 2007, in cadrul prestigioasei serii de prelegeri „Adorno“.HORST BREDEKAMP (n. 1947), istoric al artei. A studiat istoria artei, arheologia, filozofia si sociologia la Kiel, Munchen, Berlin si Marburg. A fost profesor la Universitatea din Hamburg (1982-1993), iar apoi la Universitatea „Humboldt” din Berlin (incepand cu 1993). De asemenea, a fost invitat al multor institutii prestigioase de cercetare: Institute for Advanced Studies, Princeton (1991), Wissenschaftskolleg zu Berlin (1992), Getty Center, Los Angeles (1995 si 1998), Collegium Budapest (1999). Printre numeroasele sale carti se numara:Antikensehnsucht und Maschinenglauben [Nostalgia Antichitatii si cultul masinilor] (1993),Thomas Hobbes Visuelle Strategien [Strategiile vizuale ale lui Thomas Hobbes] (1999),Florentiner Fußball [Fotbalul florentin] (2001),Darwins Korallen [Coralii lui Darwin] (2005),Galilei der Kunstler [Galilei artistul] (2007),Leibniz und die Revolution der Gartenkunst [Leibniz si revolutia artei gradinilor] (2012).