Istoria naturala

O carte a calatoriilor anonime reface, in sens invers, parcursul poetic al Flaviei Teoc. Serenitatea infuzata de mit din Fiord, delicatetea auto-ironica din Bratul pierdut, candorile descriptive din Istoria naturala, sensibilitatea vulnerata din Inzeire impartasesc eleganta detaliului semnificativ, a unui cumul de repere senzoriale. Obiectele au gust si miros, trosnesc, se sparg, incomodeaza ori, dimpotriva, linistesc, iar frumusetea lor transcrie reperele unei lumi trecatoare. Chiar daca, geografic vorbind, spatiile predilecte ale acestor poeme sunt tarmurile nordice si plajele mediteraneene, filosofia care le ordoneaza se apropie de niponul mono no aware. Asa cum Istoria naturala a lui Pliniu cel Batran inventaria toate adevarurile lumii vazute, dar si naratiuni ca aceea a Korei din Sicyon, care, schitand pe un perete gol umbra iubitului ei absent, nascoceste pictura, Istoria naturala a Flaviei Teoc e mai mult decat un catalog de imagini: in marturii tributare structurii simple a parabolei, ea asaza in pagina singuratatea strainului, mai veche decat toate tiparele.

Olga Stefan

In poezia Flaviei Teoc, realitatea imediata, concretul si datele biografice functioneaza ca o substanta de contrast, evidentiind de fapt o componenta suprarealista, o puternica fibra metaforica si alegorizanta. Senzatia de univers familiar, populat de lucruri recognoscibile, mirosind a „Gucci si cherosen”, este brusc spulberata de imaginea unei femei in varsta ce gateste un ou de velociraptor. Astfel, discursul din Istoria naturala se plaseaza in permanenta la confluenta dintre real si fabulos, bransand textele la mitologie, la credinte stravechi, la ritualuri si gesturi simbolice, care devin adevarate plot twist-uri ce confera verva si intensitate poemelor. Luxurianta imagistica, suflul anxios si alarmant, dar mai ales multiplele trimiteri la moarte si prezenta elementelor thanatice constituie combustibilul care alimenteaza tensiunea din poezia Flaviei Teoc si o fac memorabila si originala in peisajul literar de la noi, amintind intrucatva de scriitura aticista si livresca a unei Anne Carson, fundamentata pe o sensibilitate estetica intinzandu-si filamentele in diverse toposuri si epoci.

Anastasia Gavrilovici