Melcul si balena

Mari sau mici, lumea e a tuturor

Mari sau mici, marunti sau puternici, lumea cea minunata care ne inconjoara e a tuturor. „Ce adanca e marea, si pamantul, ce lat” spune micul melc din aceasta poveste. Cum sa stai toata ziua lipit de o stanca oarecare de pe malul marii, cand sunt atatea lucruri de descoperit? Trebuie sa fie o cale sa vezi lumea, chiar daca esti doar un melc, iar eroul nostru o gaseste pe cea a prieteniei. Alaturi de o uriasa balena, strabate marile in lung si-n lat. Dar chiar si cineva mare si puternic, cum e balena, poate sa aiba odata nevoie de ajutor. Cand balena, surprinsa de reflux, esueaza pe o plaja, tocmai melcul cel mic e cel care ajuta decisiv la salvarea ei.

Aceasta e povestea c-un melc ce-a fost odata

Si o balena mare, albastra, cocosata.

Aceasta-i stanca neagra ca fumul de vapor

Si-acesta este melcul cel iute de picior.

El se tara pe stanca cu cochilia-n spate

Si se uita la mare, la navele-ancorate…

Si cum se uita, smiorcaind, a oftat:

— Ce adanca e marea, si pamantul, ce lat!

Ce-as porni-n larg si eu! A oftat el din greu.