URSITA [ Nuvela] PARTEA I. AM SCAPAT DE EL! Cap. I . In care se arata cum, murind o baba, baiatul a pierdut un tata Cap. II. Din care se vede cat e de primejdios a sosi in capitala in ziua cand se naste un copil in palatul domnesc Cap. III. Din care oricine vede cum un voda n-a putut inchide pe un postelnic, pe cand un copil a izbutit a inchide pe un hatman Cap. IV. In care apar pe scena trei doftori: un italian, o baba si un copil, de unde rezulta ca medicina a prosperat totdauna la romani Cap. V. Prin care se probeaza ca politica cea mare este un lucru foarte copilaresc Cap. VI. In care se arunca o vie lumina asupra adevaratului inteles al „Institutelor" lui Justinian PARTEA a II-a. BA N-AM SCAPAT DE EL! Cap. I. Care ar fi prea frumos in versuri lungi, ceea ce ne face a-l inchina dlui... Bodnarescu Cap. II. Din care se vede cat de rau este de a repeta o singura fraza de doua ori Cap. III. Foarte incurcat, fiind foarte revolutionar Cap. IV. In care cei vii se incurca si un mort vine sa-i descurce Cap. V. In care se demonstra „libertatea electorala", asa dupa cum s-a practicat in toti timpii Cap. VI. Doveditor ca hainele boieresti nu sunt totdauna respectate Cap. VII. In care sexurile sunt confundate Cap. VIII. Care, intre altele, va fi foarte placut mai cu seama bautorilor de bere Cap. IX. In care se arata privilegiile fetelor fecioare la strabunii nostri Cap. X. Din care se poate deja prevedea ce este ursita

VIATA UNUI BOIERIU Romant istoric. Partea I. Copilariele lui Iancu Motoc Episodul I. URSITA Capul I. In care se arata cum prin uciderea unei babe, postelnicul Sarpe a lipsit pe un baiat de tata Capul II. Din care se vede cat de primejdios este de a sosi in capitala in ziua cand s-a nascut un copil in palatul domnesc Capul III. Din care oricine poate sa vaza cum ca Voda n-a putut inchide pe un postelnic, pe cand un copil a izbutut a inchide pe un vornic Capul IV. In care apar pe scena trei doftori: un italian, o baba si un copil Capul V. Prin care se probeaza ca politica cea mare este un lucru foarte copilaresc Capul VI. In care se arunca o noua vie lumina, asupra adevaratului inteles [al] institutelor lui Justinian Capul VII. Care ar fi prea frumos in versuri epice, ceea ce ne face a-l inchina domnului... Pelimon Capul VIII. In care se probeaza fatalitatea de a repeta o singura fraza de doua ori Capul IX. Foarte incurcat, fiind foarte revolutionar Capul X. In care se scrie cum Luca capata armasia din aceeasi cauza din care Fliondur fu scos din armasie Capul XI. Doveditor cum ca hainele boieresti nu sunt totdeauna respectate Capul XII. In care sexurile sunt confundate Capul XIII. Care, intre altele, va fi foarte placut mai cu seama bautorilor de bere Capul XIV. In care se arata privilegiile fetelor fecioare la strabunii nostri Capul XV. Din care se descopera, in sfarsit, ceea ce este ursita

"Desi G. Calinescu pare a aprecia mai mult proiectul de roman — doar schitat — „Viata unui boier” (pentru „ideea centrala", „totusi noua", a plasarii „pe cadrul vechi al destinului grec", a „problemei ereditatii criminalistice" si pentru calitatile artistice „amestec de observatie fizico-psihologica si fior trancendential foarte potrivit intr-un roman istoric", nelipsit „de miscarea aceea vitejeasca a romanului slav"), decat nuvela Ursita, rezultata din valorificarea a ceea ce apucase sa scrie, totusi forma concentrata, nuvelistica, s-a impus drept una dintre cele mai importante texte ale literaturii noastre din toate timpurile. O republicam acum, impreuna cu inceputul de "romant" aparut in Buciumul pentru ca cititorul sa se convinga el insusi ce diferenta enorma e intre un inceput (neonorat de materializarea deplina) si un text perfect rotunjit dupa toate rigorile artei, care beneficiaza de nenumarate deschideri de perspective.”
I. Oprisan