Cum s-a romanizat Romania

O noua carte a lui Lucian Boia. Si, ca de fiecare data, un subiect nou si o privire altfel. Noutatea demersului explica interesul din ce in ce mai mare pe care il starnesc lucrarile sale, si nu numai printre cititorii romani, ci si in afara Romaniei – dovada stand numeroasele traduceri in engleza, franceza si germana, ca si in maghiara, polona sau bulgara. Recent, la Universitatea din Jena i s-a acordat de catre Sudosteuropa-Gesellschaft medalia „Konstantin Jirecek“ pentru merite deosebite in domeniul cercetarii istorice. „Lucian Boia a abordat in cartile lui teme noi, pornind pe urma unor mituri rar supuse dezbaterii“, se spune in Laudatio rostita cu acest prilej.

„Fiecare popor isi are propria experienta cu «ceilalti». Putine insa in asemenea masura si cu asemenea intensitate precum romanii. Situat intr-o regiune «deschisa» si multa vreme vag structurata, actualul spatiu romanesc a cunoscut o diversitate de dominatii politice si de infuzii etnice si culturale.“ In Vechiul Regat de dinainte de 1918, populatia oraselor era cat se poate de amestecata sub aspect etnic si cultural. In perioada interbelica, Romania Mare cuprindea, alaturi de romanii majoritari, o diversitate de nationalitati ca niciunde in Europa. Lucian Boia infatiseaza modul cum, incepand cu cel de-al Doilea Razboi Mondial, apoi in perioada comunista si in anii care au urmat, aceasta diversitate a disparut aproape cu desavarsire. Romania e astazi mai romaneasca decat oricand. Din pacate, arata autorul, si romanii s-au „romanizat”, rupandu-se in mare masura, prin izolationismul practicat de regimul comunist, de valorile culturii occidentale pe care se cladise Romania moderna.