Nebiruita flacara a vietii

„In copilaria mea, eram cu aceia pe care ii iubeam si numai cu ei, mereu alaturi de ei. O dulce atmo-sfera impregnata de iubire, in care sufletul ce inmugureste la viata nu intalneste decat blandete, suflul rece al indiferentei strainilor nu il atinge, inima se deschide ca o planta sub razele soarelui si a ploii calde ce ajuta ramurilor sa se intinda si sa infloreasca.
Oamenii care s-au format asa, in mijlocul dragostei si bunatatii, sunt cei pe care viata ii raneste cel mai mult, dar, chiar impovarati de suferinte, ei umbla prin lume raspandind acea forma si acea culoare ce si-au pus amprenta asupra lor. Necazurile care ii lovesc nu tulbura seninatatea ce le-a fost data. Raniti, sufocati, raman mereu agatati de acel fir, care e esenta fiintei lor.“

ANNA KRETZULESCU-LAHOVARY (1865–1964) a fost fiica unica a doctorului si politicianului Nicolae Kretzulescu si a Sofiei Kretzulescu, nascuta Iacovenco. Si-a petrecut copilaria si adolescenta pe mosia tatalui sau din Leurdeni (judetul Arges), alaturi de copiii familiilor Bratianu, Davila, Golescu, prieteni de joaca si vecini de mosie.

• Amintirile Annei Kretzulescu-Lahovary, reconstituie aici pentru prima data din fragmentele pastrate la Arhivele Nationale, merita citita nu doar ca un document istoric, ci si ca o marturie a unei umanitati universale, la fel de familiara noua pe cat o simtea, in veacul ei, autoarea insasi.

  ALINA PAVELESCU