Bazarul unui poet. Memorii de calatorie in Germania, Italia, Grecia, Orient si tarile dunarene. 1840–1841

Bazarul unui poet, publicat acum in editie integrala, cel mai cunoscut dintre volumele cuprinzand memorii de calatorie ale lui H.C. Andersen, este considerat o capodopera a expresivitatii, pitorescului si detaliului poetic. In peregrinarile sale a ajuns si pe teritorii ale Romaniei de azi, prilej cu care descrie popasurile la Kustendje (Constanta), Giurgiu si Orsova (unde a stat mai mult, in carantina), drumul in trasura spre Cernavoda, infatisarea exotica a pastorilor valahi si privelistile de pe malurile Dunarii, in croaziera spre Portile de Fier. Nu doar o data, admirand natura, casele taranesti, turlele bisericilor, remarca, pe drumul sau de intoarcere din Orient, ca aici incepe Europa.

Prefata de Grete Tartler

• H.C. Andersen ne e cunoscut tuturor din povestile copilariei – insa cine si-ar fi inchipuit ca in fantastul scriitor se ascunde un temperament de reporter, un jurnalist atent la tot ce e nou in epoca – fotografie, tren, vapor cu aburi, telegraf, electromagnetism –, care viseaza ca Europa va putea fi vazuta in doar cateva zile cu o masina de zbor, sau ca Liszt, concertand in Germania, va putea fi ascultat de la Copenhaga? Calatoria celebrului autor prin Europa, inceputa la 31 octombrie 1840 si incheiata la 22 iulie 1841 (noua luni – perioada simbolica pentru nasterea unui „nou Andersen“), era mai mult decat o dorinta de a uita necazurile. Dorul de calatorie, nevoia de aventura, pe care orice insular danez le are in sange, au transformat sejurul obligatoriu in Italia, la moda pe atunci, intr-o calatorie mai ampla, continuata pe malurile Dunarii, in Grecia si Turcia. Autorii romantici – intre care il putem numara pe autorul acestor pagini – erau fascinati de exotic, de contrastul Orient–Occident, de cautarea alteritatii pe meleagurile povestilor – si in acest context putem citi Bazarul unui poet ca pe o perpetua intersectare a culturii romano-germanice, respectiv habsburgice, cu aceea a Imperiului Otoman.

  GRETE TARTLER