Avuția religiilor

Editie ingrijita si cuvant inainte de Dragos Paul Aligica

Care tari au o crestere economica mai rapida? Cele care au credinte mai puternice in rai si iad, cele care cred in reincarnare, sau cele care sunt secularizate? Cum influenteaza dezvoltarea economica participarea la slujbele religioase? Dar dogmele si morala? O economie mai infloritoare si o educatie mai buna duc la scaderea religiozitatii si la secularizare? Ce impact economic a avut raspandirea islamului? De ce unele tari au religii de stat? Exista o paralela intre comunitatile religioase si companiile economice aflate in competitie pentru a-si vinde mai eficient produsele?

Avutia religiilor, replica actuala la faimoasa carte a lui Max Weber, Etica protestanta si spiritul capitalismului, este o veritabila introducere in economia politica a religiei, oferind raspunsuri argumentate intrebarilor de acest fel. Crestinismul cu diversele lui confesiuni, iudaismul, islamul, budismul, fundamentalismul si extremismul religios, ateismul, toate acestea au de spus in privinta economiei un cuvant mai insemnat decat am putea crede la prima vedere.

Ilustratia de pe coperta: Israelitii adorand vitelul de aur; detaliu din gravura Moise sfaramand Tablele Legii de Jean Le Pautre, sec. XVII

• O religie care se bazeaza mai degraba pe stat decat pe credinciosi tinde sa evolueze in doua moduri. Pe de-o parte, sunt pierdute aspecte ale evlaviei religioase, care sunt in general considerate importante de catre simplii credinciosi, iar autoritatea doctrinei este slabita. Pe de alta parte, religia ajunge sa fie desti-nata elitelor si, in loc sa slujeasca credintelor religioase ale enoriasilor, clerul tinde sa se implice in activi¬tati seculare precum politica sau in activitati culturale. Insa cel mai important aspect este ca statutul prosper asigurat de stat determina clerul sa nu mai promoveze interesele enoriasilor.

  RACHEL M. MCCLEARY SI ROBERT J. BARRO