Anaximandru din Milet sau nasterea gandirii stiintifice

Primii filozofi ai Greciei antice apar in secolul VI i.Cr., in Asia Mica, pe tarmul ionian al Marii Egee: Thales, Anaximandru, Anaximene, Heraclit, Anaxagora. Aristotel ii numeste "fizicieni" pentru ca, desprinzandu-se de traditia mitica, incearca sa explice fenomenele naturale fara sa faca apel la zei. Altfel spus, descopera si dezvolta ratiunea pentru a intelege lumea - o revolutie in gandire care, continuata vreme de doua mii sase sute de ani, a condus la stiinta moderna.

Fizicianul Carlo Rovelli, unul dintre protagonistii cercetarii in gravitatia cuantica, ne ofera perspectiva unui om de stiinta asupra rolului jucat de Anaximandru din Milet in aceasta revolutie intelectuala. Contributiile lui Anaximandru sunt un salt urias in cunoastere: e primul care isi da seama ca sub Pamant se afla tot cer, deci ca Pamantul pluteste in spatiu; e primul geograf; explica, uneori cu o intuitie surprinzatoare, fenomenele meteorologice prin cauze naturale; intelege ca viata a aparut in mare si ca fiintele vii sunt supuse evolutiei; si, poate speculatia cea mai indrazneata, concepe existenta unei entitati invizibile, apeiron-ul, element unificator pentru toate obiectele percepute de simturile noastre - idee care se regaseste in fizica teoretica moderna.

Aducand in prim-plan figura lui Anaximandru, care pe buna dreptate poate sta alaturi de Newton sau Einstein, Rovelli are prilejul sa analizeze imprejurarile istorice ale aparitiei "miracolului grec" - importanta crearii unui alfabet fonetic si a instituirii democratiei - si insasi conditia stiintei, care presupune cultivarea spiritului critic, permanenta punere in discutie a ceea ce ni se pare ca stim, curajul de a renunta la certitudini comode. Cartea lui Rovelli te indeamna sa gandesti rational.