Gargantua

Voi, ce-aceasta carte cercetati, Lasati deoparte orice suparare Si rasfoind-o nu va rusinati, Prilej neavand de rusinare. Mult din ea, e drept, nu castigati, Insa, cum mahnirea va cuprinde, Cartea rasu-va de l-ar aprinde, Mandru atunci as fi cat zece; Caci rasul fruntea o destinde, Prin el omul pe-animal intrece* (*Aluzie la un pasaj din De partibus animalium, III. X. 9, in care Aristotel arata ca ceea ce il deosebeste pe om de animale este rasul.)

De credeti ca nu-i haioasa mai cercati!