Discurs asupra inegalitatii. Contractul social

Venerat de unii, detestat de altii, Jean­Jacques Rousseau si­-a asumat destinul personal si public, lasind fiecarei generatii si fiecarui grup social libertatea interpretarii operei sale dupa propria intelegere si propriile interese. Inegala si contradictorie, posteritatea sa cunoaste ipostaze opuse: idol al Revolutiei de la 1789 si al Comunei din Paris de la 1871, dusman al Restauratiei de dupa 1815, Rousseau ramine fondatorul teoriei suveranitatii poporului prin exercitarea "vointei generale", pregatind astfel, in viziunea unora, democratia directa, iar in a altora, dictatura totalitara. Mesajul teologico­politic transmis in cartea pe care Editura Institutul European o ofera publicului larg (cuprinzind cele doua opere fundamentale pentru gindirea iluministului francez, una in traducerea lui S. Antoniu si cealalta in traducerea lui N. Dascovici, cu un studiu introductiv de Anton Carpinschi) este unul unitar si sincretic de interes major.

Desigur, Rousseau traieste, observa si scrie intr­-o anumita societate dar, dincolo de critica societatii de status si a ordinii absolutist-­monarhice, el vrea sa identifice principiul raului in lumina unei lumi rational reconstruite. El pune in cauza societatea in sine, ordinea sociala in ansamblu, in numele unei ipotetice si idilice "stari naturale" ce­i serveste drept reper valoric si model.

Anton Carpinschi

• Din cuprins: - Despre cele dintii societati; - Dreptul celui mai tare; - Despre sclavaj; - Despre pactul social; - Suveranitatea este inalienabila;

  Suveranitatea este indivizibila.